„Nu dintr-o întâmplare titlul acestei cărţi e Cheia. Cheia şi uşa, ca obiecte care intermediază, fac posibil accesul în spaţii interzise, care protejează, îndepărtează ori apropie, sunt motiv recurent în cele patru texte, toate plasate prin didascalii în spaţii închise. Vitellius e practic sechestrat, în măsura posibilului, de anturajul care-l îndeamnă să abdice, o camarilă ce se perindă pe uşă şi o controlează. Ospătarul bate la uşa Actriţei, o uşă neînchisă, lasată neîncuiată de ea însăşi, uşa de la apartamentul Bărbatului are o cheie, dar uşa, în sine, e hotarul dintre obsesia persecuţiei şi liniştea interioară a Femeii de serviciu. Relaţiile dintre cei doi fraţi din ultima piesă se învârt în jurul pretextului cheii, iar uşa apartamentului e un fel de capac al cutiei Pandorei, prin care intră toate nenorocirile. Dramaturgia lui András Forgách e una prin excelenţă a interstiţiilor, a între-lumilor, prin care circulă fluidele unei vieţi ce nu se ia excesiv în serios, deşi e definitiv roasă de nevoia contactului uman, a regăsirii şi salvării prin celălalt.“ (Iulia Popovici)
„Una din marile virtuti ale lui András Forgách este ca scrie roluri incomplete: lasa un spatiu generos de joc pentru actori. Este in acelasi timp scriitor si regizor, care gandeste in drama si in teatru.“ (Tamás Koltai, Élet és irodalom, 18 noiembrie 2005)
András Forgách s-a născut la Budapesta în 1952. În 1976, după absolvirea Facultăţii de Filologie, a lucrat ca dramaturg la Teatrul din Kecskemét. Prima piesă de teatru a scris-o după nuvela Jucătorul de Dostoievski şi a fost prezentată în 1985 pe scena Teatrului „Katona József“ din Budapesta. În 1992, pentru piesa Vitelius, prezentă şi în cuprinsul acestui volum, i s-a decernat Premiul Criticilor din Ungaria. Forgách a publicat două romane de mare anvergură (Aki nincs, 1999, şi Zehuze, 2007), precum şi mai multe volume de eseuri şi unul de teatru. Este autorul mai multor scenarii de film, fiind printre altele şi traducătorul în limba maghiară al unor piese aparţinând lui Heinrich von Kleist, Tennessee Williams, Harold Pinter, Jean Genet, Frank Wedekind, Beaumarchais, Victor Hugo, Schiller ş.a. În anul 2005, revelaţia de necontestat a stagiunii budapestane a fost piesa Cheia, cea care dă şi titlul volumului de faţă; prezentată pe scena Teatrului „Katona József“ în regia celebrului Tamás Ascher, a câştigat premiul pentru „Cea mai bună piesă a anului“.
Pentru creaţia sa, András Forgách a fost recompensat cu distincţii de mare prestigiu, cum ar fi Premiul Attila József, Premiul Mari Jászai, Premiul Béla Balázs şi Premiul Milán Füst.
